Descriere

Nicolae Dărăscu a realizat deseori lucrări inspirate din călătoriile sale prin Dobrogea și Delta Dunării. Compoziția aparține perioadei de maturitate artistică a acestuia, a anilor 1920 când realiza frecvent scene de viață orientală, dobrogeană și peisaje cu personaje nomade. Lucrarea surprinde câteva personaje aflate într-un moment de odihnă, într-o așezare cu aspect nomad. Personajele sunt dispuse în jurul unei zone de câmp care poate sugera ideea unei opriri scurte în timpul unei călătorii. Scena este inspirată din universul multicultural al Dobrogei, a tătarilor, turcilor sau altor populații locale pe care Nicolae Dărăscu le observa și studia în numeroasele sale călătorii din primele decenii ale secolului al XX-lea, mai ales după 1919, când descoperă Balcicul și spațiul dobrogean. În această perioadă de maturitate artistică, desfășurată în special între anii 1920-1940, pictorul dezvoltă un limbaj plastic personal, caracterizat prin tușe libere, sintetice și expresive, influențate de impresionismul pe care le descoperise încă din perioada studiilor de la Paris. Atmosfera scenei este una calmă și liniștită, unde așezarea nomadă este sugerată prin prezența unei colibe din paie, a căruței din fundal și a obiectelor simple de popas, elemente care accentuează caracterul provizoriu al locului. Interesul lui Dărăscu pentru Dobrogea, Balcic sau Tulcea se regăsește într-o amplă serie de lucrări dedicate vieții cotidiene, piețelor orientale, porturilor și peisajelor marine. În aceste compoziții, artistul nu urmărește atât redarea exactă a detaliului, cât atmosfera generală și impresia de autenticitate a locului. Aceleași preocupări apar și în lucrări precum ”Peisaj din Tulcea”, ”Peisaj dobrogean”, ”Vederea Balcicului dinspre mare”, ”Cimitir tătărăsc la Balcic”, ”Familie de turci în Dobrogea”, ”Cișmea la Balcic” seria dedicată Balcicului sau peisajele din Deltă, unde Dărăscu construiește imagini calme și contemplative, populate de comunități diverse și surprinse într-o lumină puternică, specifică sudului dobrogean și unde acestea se regăsesc în cadrul mai multor muzee din țară, precum Muzeul Municipiului București, Muzeul de Artă Constanța sau Tulcea. În special în lucrările realizate la Balcic și Tulcea, artistul dezvoltă această manieră fluidă și aerată de a picta, bazată pe vibrația luminii și pe simplificarea formelor prin culoare. Prin aceste peisaje, Dărăscu nu surprinde doar imaginea unui loc, ci reușește să transmită emoția discretă a spațiului dobrogean, liniștea porturilor, căldura luminii sudice și ritmul calm al vieții cotidiene. (S.S)

Biografie

DRĂGUȚ, Vasile, ”Nicolae Dărăscu”, Editura Meridiane, București, 1966.

Dimensiuni

Lungime 60, Înălțime 46

Semnătură

semnat și datat dreapta jos, cu negru, ”N. Dărăscu, 1916”

Datare

1916

Material

ulei pe carton

Locație

Artmark românia

Informații de cercetare

Opera a participat la Expoziția ”N. Dărăscu”, Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, 1966, București, nr. cat. 36.