Descriere

“O expresie a dorului sau elanului spre infinit. În acest sens se îndreaptă spre Brâncuși și Țuculescu.”, avea să spună criticul Petru Comarnescu despre operele Magdalenei Rădulescu. Magdalena Rădulescu este o figură distinctivă a picturii românești și europene prin originalitatea tematicii. Creația artistei îmbină sacrosanctul spiritualității românești cu lumea basmelor și viziunilor mitice, ridicând, astfel, spațiile artei autohtone la nivelul valorilor universale. Cu un spirit inconfundabil de “alchimistă”, Magdalena Rădulescu surprinde prin contopirea eterogenă pe care o propune: expresionism, simbolism și elemente de artă populară. Tematica pe care o observăm, de cele mai multe ori, în operele Magdalenei Rădulescu este de factură populară. În perioada anilor ‘30-’40, artista se remarcă cu pictura sa națională la expozițiile din București și Paris. Nota folclorică și orientală funcționează la nivel compozițional asemenea unui liant între mistic și tradițional. Influențele ce conturează opera Magdalenei provin din surse diferite: din copilăria ei, pe care și-a petrecut-o la Constanța înconjurată de o populație orientală, dar și din perioada pe care a petrecut-o la Nisa cunoscând carnavalurile și dansatorii. Magdalena și-a continuat studiile artistice pe tot parcursul vieții, frecventând spectacole, piese de teatru și expoziții. Artista era fascinată de lumea circului, dinamismul acrobaților. Carnavalurile, spectacolele, dansurile românești, toate aceste aspecte vibrante au influențat opera sa. Artista transpune, în anii ‘30-’40, ritmul pașilor auziți pe meleagurile dobrogene, prin intermediul personajelor și scenelor: dansatori, muzicanți, nunți și petreceri. Lumea artistei este caracterizată printr-un amalgam de evenimente veridice. Magdalena Rădulescu folosește tradiția și moștenirea spirituală sub forma unei structuri organice. În lucrările ce-și au seva creatoare în taina nunții, fericirea personajelor nu este sesizabilă. Atenția artistei nu este fixată pe detaliile care să confere veridicitate chipurilor prezente, ci pe sacralitatea momentului la care acestea sunt expuse. În lucrările care au tematică de nuntă, predomină personajele feminine: “Autoportret în rochie de mireasă”, ”Pregătiri de nuntă”, compoziții realizate în apropierea perioadei în care artista s-a căsătorit. Nunta este un subiect preferat de Magdalena Rădulescu, artista acordându-i o deosebită atenție în perioada anilor ‘40. În opera de față, “Nuntă”, avem prezent și mirele, iar compoziția este structurată în acord cu cele cinci personaje. Cromatic domină albul, care are și valoare simbolică. Paleta fiind îmbogățită ulterior de roșu, brun și ocru. În căutare de noi începuturi, tema nunții creează legături între viață și artă. Cu grație, artista a transpus pe pânză aspectele de interes ale vieții și a creat în jurul lor o fantasmă. Așadar, lucrarea devine sinteza temelor Magdalenei Rădulescu. Cu o viziune inovatoare, mereu în schimbare, artista se impune prin temele abordate în lucrările sale. Magdalena rămâne o excepție în spațiul artistic românesc, adâncind cercul ipotezelor care ar putea să o încadreze într-un anumit stil, deoarece a reușit să își păstreze un anumit stil propriu independent de tendințele momentului și să pună în contact două direcții distincte ale picturii europene – tendințele simboliste și caracterul plin de extaz al artei. (C.M.)

Biografie

ILNIȚCHI-ARDELEAN, Alexandra, “Magdalena Rădulescu: 120 de ani de grație boemă”, Editura Muzeului de Artă Brașov, 2022 DEAC, Mircea, “Magdalena Rădulescu”, Editura Meridiane, București, 1980

Dimensiuni

Lungime 72, Înălțime 60

Semnătură

semnat stânga jos, cu roșu, ”Magdalena Rădulescu”

Datare

anii '40

Material

ulei pe pânză

Locație

Artmark românia

Informații de cercetare

Opera a făcut parte din expoziția ”Magdalena Rădulescu”, Muzeul Național de Artă al României, București, 1994. Opera a făcut parte din expoziția "Magdalena Rădulescu. 120 de ani de grație boemă", Muzeul de Artă Brașov, 2022, și este reprodusă în catalogul expoziției la pag. 37.