Descriere

Atitudinea lui Theodor Pallady vis-a-vis de artă ni se destăinuie în interviul acordat lui Nicolae Tonitza – ”Arta [...] e pentru minte o necesitate de fiecare clipă. Necesitatea de a mă confesa sincer și neiertător. Pictura mea e jurnalul existenței mele cotidiene.” Călătoria de studii la Paris, ce se va transforma ulterior într-o ședere prelungită pe meleagurile încărcate de artă ale Franței, se va dovedi a fi prolifică atât în devenirea artistică a lui Theodor Pallady, cât și în evoluția sa personală. Va pătrunde în cercul literar al contesei de Noailles, unde se spune că l-ar fi întâlnit chiar pe Marcel Proust. Cu pasiuni puternic înrădăcinate în literatură și filosofie, va aprofunda drumul artistic și-i va conferi noi semnificații. Una dintre primele sale expoziții de la Ateneul Român, în 1904, va include o selecție de peisaje din Moldova, dar și teme de sorginte biblică. Via achiziționată în dealul Bucium de la Iași, acolo unde va reveni vreme de 10 ani în timpul verii, va fi transformată, negreșit, în motiv pictural. Vor rezulta astfel numeroase lucrări destinate motivului, care ni-l destăinuie pe pictor într-un punct al carierei în care stilul nu-i era încă definitivat. Ciclul operelor inspirate de zona Moldovei, de arborii și satele care se pierd în depărtare va servi drept un studiu pregătitor pentru opera sa de maturitate. Va fi, așadar, o pantă ascendentă presărată cu panorame ale spațiului natal. Peisajele vor deveni un jurnal al expedițiilor sale în patriile marilor artiști europeni, dar și în plaiurile natale.

Biografie

GEORGESCU, I.L., ”Pe urmele lui Theodor Pallady”, Editura Lumina Lex, București, 1998.

Dimensiuni

Lungime 45.5, Înălțime 54

Semnătură

semnat dreapta jos, în creion, "T. Pallady"

Datare

mijlocul anilor '30

Material

ulei pe carton

Locație

Artmark românia

Proveniență

colecția dr. Nicolae David.