88. Câmp de rapiță

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.

Întreabă-mă despre acest lot

Roxana Scripcaru

Șef Birou Evaluare Artă Românească Postmodernă & Contemporană

0736 381 153 roxana.scripcaru@artmark.ro

88. Câmp de rapiță

Ion Ţuculescu

1910, Craiova - 1962, Bucureşti

Estimare:

EUR 18.000 - 25.000

Adjudecat

EUR 43.000

Bibliografie

COMARNESCU, Petre, ”Țuculescu”; Editura Meridiane, București, 1974. CÂRNECI, Magda, ”Ion Țuculescu”, Editura meridiane, București, 1984.

ulei pe pânză lipită pe carton, 45 x 54 cm, semnat dreapta jos, cu negru, ”I. Țuculescu”

Informații documentare

Opera este reprodusă sub titlul ”Câmp cu rapiță” în monografia ”Ion Țuculescu”, Petru Comărnescu, Editura Meridiane, București, 1967, pag. 11. Opera este reprodusă sub titlul ”Câmp cu rapiță” în monografia ”Ion Țuculescu”, A. E. Baconsky, Editura Meridiane, București, 1972, la cat. 1, pag. 20. Opera este reprodusă sub titlul ”Câmp cu rapiță” în monografia ”Ion Țuculescu”, Magda Cârneci, Editura Meridiane, București, 1984, la cat. 13.

Provenienţă

colecția dr. D. Gerota.

În tinerețe, Ion Țuculescu a oscilat îndelung între știință și artă. Alege să studieze medicina în cadrul Universității din București și pictura ca autodidact. Absolvă medicina ”magna cum laude” și debutează ca profesor de științe naturale. Drumul profesional ales îi va permite, totuși, să cocheteze în continuare cu pictura. În anul 1938, în sala Ateneului Român, este organizată prima sa expoziție personală, care va marca afirmarea lui Țuculescu în calitate de artist. Reacțiile publicului larg și ale criticii sunt preponderent pozitive. Primește aprecieri de la pictorul Marius Bunescu și hotărăște să nu renunțe la artă. Din pictura românească, pe Ion Țuculescu îl inspiră îndeosebi Petrașcu, Andreescu sau Luchian. Din arta universală, va prelua din caracteristicile lui Van Gogh sau ale lui Gauguin. Își va însuși, de asemenea, elemente din folclorul românesc. Organizarea și echilibrul compozițional nu au reprezentat un punct forte pentru artistul incontestabil interesat de curentul expresionist. În seria de lucrări dedicată câmpurilor cu rapiță, Țuculescu utilizează descărcări cromatice contrastante. Alătură galbenului crud al vegetației violetul închis al cerurilor care par să vestească furtuna. Nonconformisul artistului e demascat de acordurile decorative în care se găsesc plasate nuanțele de negru, culoare care va căpăta valențele unei prim-soliste în opera sa. Artistul devine un interpret al naturii, care oscilează între creația de inspirație obiectivă și lucrările în care se transpune pe sine, instinctiv și profund subiectiv. Spațiul său plastic, infinit și cu materializări neobișnuite, este brăzdat de o luminozitate artificială și de o cromatică brutală devenită laitmotiv. Țuculescu rămâne în istoria artei românești drept amatorul transformat în profesionist, cu o incomensurabilă putere de revitalizare a stilisticii desuete a artei populare.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.