6. Natură statică cu canceu spart [începutul anilor '30]

Asemuirea operei lui Ion Theodorescu-Sion cu nume importante ale picturii internaţionale constituie un prim pas în cunoaşterea deplină a viziunii artistice a acestuia, precum şi în identificarea acelor caracteristici deosebit de originale care l-au consacrat în peisajul artei româneşti, încă de la primele sale manifestări. Format la clasa profesorilor George Demetrescu Mirea (în ţară) şi Jean Paul Laurens şi Luc Olivier Merson (în Franţa), Ion Theodorescu-Sion învaţă de la aceştia construcţia desenului şi pictura de compoziţie, pe care şi le însuşeşte exercitându-le asiduu în muzeele Parisului, în special în sălile expozitive ale Luvrului. Dintre artiştii francezi, Sion se simte mai aproape de pictorii Puvis de Chavannes, Poussin, Corot, Renoir şi Courbet, iar frecventarea expoziţiilor din Montmartre îi vor ocaziona împletirea lecţiei clasice cu exemplul picturii moderne. Deosebit de receptiv faţă de curentele din literatura şi arta modernă franceză, Theodorescu-Sion datorează îndeosebi conţinutul artei sale simbolismului, iar forma de exprimare -stilului „Art Nouveau”. Prin intermediul acestui stil, Sion îşi va manifesta interesul pentru adoptarea arabescului floral specific stampei japoneze şi valoarea expresivă şi decorativă a liniilor. Însă cea mai semnificativă înrâurire asupra operei lui Sion au manifestat-o arta lui Derain şi cea a lui Cézanne. Atât simbolismul, cât şi constructivismul lui Cézanne, filtrate de personalitatea lui Sion, vor influența în mod decisiv arta acestuia, pe parcursul celor trei perioade de creaţie caracterizate de inovaţii, dar şi de reveniri târzii. Art Nouveau şi constructivismul cézannian au contribuit deopotrivă la realizarea operei „Natură statică cu canceu spart”, un ulei pe carton ce poate fi integrat celei de-a treia perioade de creaţie (1931-1939), o perioadă „eminamente coloristică”, aşa cum a numit-o Tonitza. Tendinţa de geometrizare a formelor, îndemânarea cu care reuşeşte să comunice anumite sentimente, dar mai ales măiestria compoziţiei şi a construcţiei, devin coordonatele esenţiale ale acestei perioade. Acestora li se adaugă moliciunea materiei, armonia muzicală a liniei şi mesajul culorii - inovaţii conceptuale care-l detaşează de cele două perioade precedente. Structurată pe două planuri de interes - cel secund, în care artistul este preocupat de decorativism şi cel principal, în care se observă tendinţa de geometrizare a volumelor şi spaţiului într-un mod original - opera „Natură statică cu canceu spart” reprezintă un exemplu autentic de sinteză a două curente deosebit de răspândite în peisajul artei internaţionale. Impresionat de picturalitatea florilor pe care le înfăţişează în numeroase lucrări, în cea de-a doua perioadă de creaţie, Sion va explora motivul dintr-un unghi nou, care ţine de sfera decorativismului. Pe un fond roz antic, florile prind viaţă prin contraste de culoare sensibile, lăsând astfel să se profileze obiectele din prim-plan. Grupate într-o schemă compoziţională puternic geometrizantă, acestea se detaşează prin acorduri expresive, temperate de griuri şi ocruri colorate în tente de roz. (M.N.)

Bibliografie

PAVEL, Amelia, ”Theodorescu-Sion”, Ed. Meridiane, București, 1967 SCHOBEL, Doina, CLONARU, Hariton, ”Ion Theodorescu-Sion”, Ed. Meridiane, București, 1971

Dimensiuni

custom 51,5

Descriere

ulei pe carton, semnat stânga jos, cu negru, Teosion

Informații documentare

Proveniență: colecţia Emil Ciuceanu; colecția dr. Elena Ciuceanu.

Datare

începutul anilor '30

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.