Bibliografie

BUSUIOCEANU, Al., „Iser”, Ramuri, Craiova, 1930 COMARNESCU, Petru, „Iosif Iser”, Bucureşti, 1965 CRĂCIUN, Eugen, „Iser”, Ed. Căminul Artei, Bucureşti, 1945 FRUNZETTI, Ion, „Căminul artei – Petraşcu, Iser”, în Vremea, 9 ian 1944, p. 109 JIANU, Ionel, „Iosif Iser”, Bucureşti, 1957 GLAUBER POJAR, Paraschiva, „Iser. Expoziţie retrospectivă”, Muzeul Naţional de Artă, Bucureşti, 1983 MIHALACHE, Marin, „Iser”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982

tempera pe carton, 21 cm, 32,5, semnat dreapta jos, cu brun, ISER

Informații documentare

Lucrarea este reprodusă în catalogul Iser, Expoziție retrospectivă, Muzeul de Artă al R.S.R,1983, pagina 99, cat. 21

În perioada 1889-1904 studiază la Academia Regală de Artă din München, unde îi are ca profesori pe Anton Azbé, Nikolaus Gyzis, Karl Marr şi Johann Herterich. Acolo se familiarizează cu impresionismul şi cu Jugendstil-ul, experienţa academistă găsind-o improprie spiritului său spontan. I-au displăcut în şcoala berlineză încremenirea în tipare a profesorilor săi şi interpretarea rece pe care o impuneau, dar a învăţat respectul pentru desen şi acurateţea execuţiei. A rezonat mai mult cu arta modernă franceză, pe care a văzut-o expusă în galerii, şi cu marea pictură europeană, pe care o analiza sistematic în muzeele oraşului, realizând cópii după Rubens şi Tiţian. În 1908 îşi continuă studiile la Paris, în cadrul Academiei libere Ranson, în jurul căreia se grupaseră artiştii grupului Nabis. În acelaşi timp, colaborează cu publicaţiile umoristice Les Témoin şi Le Rire, la care trimite desene timp de doi ani şi prin care intră în contact cu mişcarea de avangardă. Îi cunoaşte pe Derain şi pe Brâncuşi, care îl introduc în cercul lui Picasso, iar desenele publicate în revistele afiliate trustului din care făcea parte şi Les Témoin, îl fac cunoscut în Europa. Activitatea de ilustrator şi caricaturist la revistele umoristice îl apropie de repertoriul tematic al artei perioadei "Belle Époque". Cunoscuse opera lui Toulouse-Lautrec încă din timpul studiilor la München şi simţise faţă de stilul acestuia o afinitate în aspectele ce ţineau de surprinderea caracterelor umane şi fluiditatea liniilor care le schiţau. Iser mărturisea că descoperirea unui album cu reproduceri după lucrările artistului francez a însemnat un moment hotărâtor pentru felul lui de a înţelege pictura. Lucrările din perioada 1905-1909, din care fac parte şi cele două nuduri pictate în guaşă, manifestă cel mai bine apropierea de structura imaginii lui Lautrec, în ceea ce priveşte gândirea compoziţională, dispunerea personajelor în pagină, creionarea siluetelor şi liniile dinamice pe care le descriu acestea.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.