94. Maica Domnului cu Pruncul [către 1858]

1838, Pitaru, Dâmboviţa - 1907, Câmpina

Preț de pornire

EUR 18.000

Adjudecat

EUR 90.000

Sesiune

Mar, 9 decembrie 2025 18:00

Maica Domnului cu Pruncul înconjurați de îngeri, în universul ceresc, așezați pe norii ce despart cele două lumi. Maica Domnului este reprezentată șezând, ținând în brațe pe Isus pe piciorul ei drept. Mâna ei dreaptă atinge simbolic pe globul pământesc. Cu privirea îndreptată spre credincioși, Maica Domnului indică cu mâna stângă pe Iisus ca drum al credinței, al adevărului, al vieții. Iisus răspunde prin gestul binecuvântării făcut cu mâna dreaptă sprijinită pe același glob pământesc. Maica Domnului este drapată într-un maforion roz-violaceu, purtat peste o rochie albastră, Iisus e înveșmântat într-o bluză albă și o draperie galbenă ce-i îmbracă picioarele. Lucrarea este realizată în stilul neoclasic pătruns de curând la noi. Concepția volumetriei anatomice, trăsăturile regulate și idealizate ale chipurilor protagoniștilor, aspecte ale iconografiei, tehnica picturii de șevalet adoptată de artist, indică noul stil occidental al cărui adept este și tânărul Nicu Grigorescu în perioada ce a precedat formația sa în Franța. Lucrare cu valoare documentar-artistică deosebită (cu bibliografie semnificativă), păstrată toată viața de artist și apoi de urmașii săi, pregătind se pare, proba de obținere a contractului pentru pictarea bisericii Mănăstirii Agapia. (I.B.) Activitatea lui Nicolae Grigorescu la Mânăstirea Agapia (începută în 1858, la vârsta de doar 20 de ani) reprezintă un moment fondator nu doar în biografia sa artistică, ci și în istoria artei românești moderne. Într-un context în care pictura religioasă era profund dominată de canoanele bizantine sau de modele academiste schematice, intervenția tânărului iconar aduce un suflu autentic de reînnoire și expresivitate plastică. Grigorescu a fost angajat să zugrăvească interiorul bisericii mânăstirii Agapia la recomandarea Mitropolitului Sofronie Miclescu, în baza lucrărilor sale anterioare, în special icoanele de la Băicoi. Cu toate că lipsit de o instruire formală completă, Grigorescu a fost preferat în fața altor zugravi „profesioniști” datorită sincerității și prospețimii limbajului său pictural. De la început, el s-a distins printr-o abordare originală, personalizată – punând accentul pe trăirea interioară a personajelor, pe fizionomii vii și pe o cromatică luminoasă. Activitatea sa la Agapia a durat aproape 4 ani, timp în care a pictat iconostasul, pereții interiori și numeroase icoane. Grigorescu s-a confruntat adesea cu suspiciuni și împotriviri din partea autorităților bisericești, nemulțumite de libertatea compozițională și de figurile umanizate, expresive, în contrast cu idealizarea impersonală tradițională. Cu toate acestea, lucrarea sa a fost dusă la bun sfârșit și a reprezentat un succes artistic notabil. Grigorescu a introdus în pictura murală religioasă românească o serie de caracteristici ce vor deveni definitorii pentru stilul său matur: portrete cu individualitate psihologică (femei tinere, țărani, copii); peisaje redate sub forma unor fundaluri luminoase, cu o sensibilitate aproape impresionistă; o paletă caldă, aerisită, care amintește de natura reală, nu de convenția decorativă; o atracție pentru frumusețea feminină și pentru caracterul etnografic românesc, pe care îl valorifică inclusiv în personajele sfinte. Pictura de la Agapia nu este doar o operă de tranziție, ci și un punct de cotitură: ea marchează desprinderea picturii românești de influențele provinciale și bizantinizante și deschiderea către o artă cu rădăcini în viața reală. Prin această operă, Grigorescu se afirmă nu doar ca un talent promițător, ci ca un reformator al limbajului vizual românesc.

Dimensiuni

width 47 cm, height 66 cm

Descriere

ulei pe pânză lipită pe tablă de cupru

Informații documentare

Opera este reprodusă în ”Pictorul N.I. Grigorescu, Viața și opera lui”, de Alexandru Vlahuță, București, 1910, pag. 23. Opera este reprodusă în Calendarul Minervei, 1913, pag. 165. Opera este reprodusă în ”Nicolae Grigorescu”, de George Oprescu, 1962, pag. 249. Opera este reprodusă în ”Grigorescu la Agapia”, de Marina Sabados, București, 2011, pag 181. În ”Nicolae Grigorescu” și ”Grigorescu la Agapia”, este publicată o fotografie cu interiorul casei din Câmpina a pictorului Nicolae Grigorescu, unde se află, pe șevalet această lucrare. O variantă a acestei lucrări, datată 1858, se află păstrată în colecția ”Muzeul Mânăstirii Agapia”, despre care tradiția susține că ”ar fi constituit proba dată de Nicu Grigorescu pentru obținerea contractului de pictare a bisericii Mănăstirii Agapia.” În lucrarea ”Pictorul N.I. Grigorescu, Viața și opera lui” Vlahuță menționa: ”O călugărită i-a pozat pentru Mucenica Varvara. Recunoscător, pictorul i-a făcut o icoană: În mijlocul unei lumini de foc — un fel de vânăt auriu, care ar fi coloarea eternității — stă Maica Domnului în nori, cu mâna dreaptă pe glob, cu stânga ținând în brațe pe pruncul Isus, care, sprijinindu-și cotul pe glob, ridică mânuța dreaptă în semn de binecuvântare; și ea, și copilul privesc în infinit; deoparte și de alta doi serafimi, în adorare, cu brațele încrucișate pe piept; de jur-împrejur o ghirlandă de heruvimi, blonde capete înaripate, ce se pierd, cu cât se ridică mai sus, în zările înălțimii; jos, în margine, câteva pete albastre ne spun că ceeace vedem acolo e cu adevărat „în împărăția cerului”. Dar ce studiate sunt toate în cele mai migăloase amănunte, figuri, mâini, stofe… și ce sărbătoare de colori, ce roșu vioriu în bogata draperie care, după ce încadrează ca o maramă chipul duios al Prea-Curatei, se revarsă în falduri largi peste tunica de un albastru de smalț, întinzându-se luminos pe genuchiul stâng și căzând întunecat în cute adunate la picioare. Dar verdele sclipitor de pe tunica serafimului din dreapta! Dar albastrul stins de pe haina serafimului din stânga!… Și reflexul tuturor acestor colori, cald jucând, ca bătaia unei flăcări, pe cămeșuța încrețită la gât a pruncului divin… Un prodigios cântec de colori. Ce pot vorbele să spue despre frumusețea unui cântec?”

Datare

către 1858

Provenienţă

Provine din colecția familiei pictorului Nicolae Grigorescu.

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.

Alte loturi asemănătoare