Bibliografie

DIȚESCU, Ștefan, “Omagiul lui Pallady”, Muzeul de Artă a R.S.R., București, 1971 M NDRESCU, Anatol, “Theodor Pallady”, Editura Meridiane, 1971 ŞORBAN, Raoul, “Theodor Pallady”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975

ulei pe carton, 52 cm, 67,5, semnat stânga jos, în creion, T. Pallady

Informații documentare

Opera a participat la expoziția retrospectivă Theodor Pallady, Muzeul de Artă al R.P.R., iunie - iulie 1956, București și este menționată în catalogul expoziției la cat. 124, sub titlul "Natură statică". Opera a participat la expoziția retrospectivă Theodor Pallady, Cluj, 1957. Opera a participat la expoziția comemorativă Omagiul lui Theodor Pallady, Muzeul de Artă al R.S.R., decembrie 1971 - februarie 1972, București și este menționată și reprodusă în catalogul expoziției la cat. 19, pag. 136 - 137, sub titlul "Vas cu bujori".

Note

Pe verso etichetă de participare în "Expoziţia retrospectivă Theodor Pallady", Muzeul de Artă al R.P.R., 23 iunie-august 1956, nr. cat. 124.

Provenienţă

colecția Elena și dr. Iosif Dona; colecția Maria Dona; patrimoniul Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România; patrimoniul Muzeului Colecțiilor de Artă de pe lângă Muzeul Național de Artă al României; colecția Dr. Șerban Andronescu Ghika.

În perioada interbelică, numele lui Pallady devenea un necesar pentru orice colecție ce se dorea cu adevărat relevantă pentru pictura românească a acelui moment. Autoeducându-se în paralel cu evoluția artei autohtone, colecționarul Iosif Dona avea să își asume lesne limbajele noi care au definit și care s-au valorificat în acea perioadă. Apariția lui Theodor Pallady este imperioasă; astfel, pictura acestuia avea să fie achiziționată cu pasiune de un colecționar mai mult decât priceput. O primă operă, un peisaj, intra în colecția lui Dona în jurul lui 1915, însă principalele opere și cu adevărat relevante au fost achiziționat după 1920. De altfel, în acel an, prolific pentru colecția Dona, intrau în componența ei nu mai puțin de 12 lucrări, cumpărate toate deodată. Coincidența face ca anul 1920 să fie unul de mare importanță și pentru artist. Pallady își organiza atunci prima expoziție personală la Paris, la galeria Nunes et Fiquet, și avea o prezență consistentă și în cadrul expoziții Arta Română (11 opere). Theodor Pallady face parte din generaţia de artişti români remarcabili care au modelat „pictura nouă”, impunându-şi totodată stilul şi amprenta propriei abordări. Artistul se remarcă prin orientarea clasică exprimată prin linie simplă, proporţionalitate şi perspectivă conform logicii estetice occidentale. Din creaţia sa transpare controlul raţional pe care artistul se pare că l-a dobândit asupra lirismului creaţiilor sale. Totuşi, prin intermediul ei şi de pe o poziţie detaşată, obiectivă şi reticentă faţă de sentimentalism opulent, pictorul redă esenţialul a ceea ce pictează. Folosindu-se de linii, forme şi culori şi uzitând principiile clasice în tehnică, rapoarte şi proporţii, Pallady depăşeşte formalismul obiectului redat, acesta nefiind „decât un punct de plecare pentru ceea ce vedem noi în el”. Pallady este prin excelenţă un pictor de interior. Pe de o parte, majoritatea lucrărilor sale reprezintă interioare de încăperi sau nuduri şi portrete în interior. Pe de altă parte, artistul captează cu fidelitate forţa şi frumuseţea intrinsecă a realităţilor redate păstos pe pânză. După cum el însuşi afirma, „sunt incapabil să pictez pur şi simplu, fără să am ceva de exprimat”. Natura statică este una dintre cele mai importante componente ale universului imaginar modelat de Pallady în anii de maximă maturitate. Dincolo de efectul atins de modelarea unei scenografii, fiind cunoscută apetența artistului pentru aranjamentul “scenic”, operele lui Pallady ce abordează acest subiect ne introduc în lumea intimă a artistului. Declarativ sau nu, “pictorul interioarelor” avea să gândească aceste opere nu doar din punctul de vedere al operei, ci și prin valența ei simbolică. De la micile însemnări, până la folosirea unei anumite recuzite sau plasarea ei într-un regim pictural mai mult sau mai puțin plastic, Pallady ni se relevă drept un artist hiper-rațional, mânat continuu de fluxul cognitiv. De altfel, efectul acestei maniere de concepere a operei de artă este asceza cromatică ce definește pictarea efectivă. (I.P.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.