Bibliografie

“Nicolae Dărăscu, Magician al culorii”, Muzeul Național Cotroceni, Bucureşti, 2009 CONSTANTINESCU, Paula, CLONARU, Hariton,“Expoziția N. Dărăscu”, Muzeul de Artă al R.S.R, Bucureşti, 1966 DRĂGUȚ, Vasile, “Nicolae Dărăscu“, Ed. Meridiane, București, 1966

acuarelă pe hârtie, 25 x 31 cm, semnat dreapta jos, în creion, Dărăscu

Nicolae Dărăscu se numără printre pictorii români care, în contact cu mediul francez, au experimentat descompunerea culorilor, procedeu neoimpresionist (pe care Luchian îl numea, ușor ironic, ”fizică”). Caracteristică a stilului din perioada studiilor pariziene, 1906 – 1911, maniera neoimpresionistă fusese inițiată de Seurat și Signac. Pe cel din urmă se pare că Dărăscu l-a cunoscut la Saint Tropez, după cum cartea acestuia ”De la Delacroix la impresionism” nu-i este străină artitului român. De altfel, și celelalte studii cu privire la optică ori culoare care apăruseră în secolul al XIX-lea îi erau familiare, Chevreul cu studiul despre constrastul simultan, care apăruse în 1839 și apoi în 1865, ori Rood cu teoria științifică a culorilor, apărută în 1881. Dărăscu venea la Paris cu pasiunea pentru culoare ”ca element esențial al picturii, ce transpunea pe plan artistic forța și vitalitatea temperamentului său”. Astfel se explică cum principiile teoretice nu sunt transpuse mimetic în opera sa, ci adaptate personalității pictorului. Preferința pentru lucrul în plein-air este exploatată în perioada de început care include șederea la Paris, dar și vaste călătorii în Sudul Franței și Italia. E perioada în care a lucrat și în ulei, dar tehnica preferată este acuarela, pentru ușurința de a înregistra spontan impresiile. Multe din acuarelele sale au reprezentat schițe ale lucrărilor ulterioare în ulei, dar ele sunt și impresionante studii de culoare și lumină. “Fizica” pe care o acuza Luchian în legătură cu cerința descompunerii culorilor apăruse în 1875, când studiile în aer liber asupra variațiilor de lumină în raport cu forma erau înlocuite de studii științifice asupra fasciculului de lumină. Lumina albă nu mai era redată empiric, ci ”figurat cu ajutorul culorilor pure care intră realmente în compoziția sa.” Dărăscu trece prin divizionism în peisajele din acuarelele sale, dar nu va ”absolutiza” procedeul. Ci chiar le va completa cu ”tușele mari, neastâmpărate ale impresioniștilor”, oscilând astfel între empiric și științific.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.