Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
DAN, Călin, “Jean Al. Steriadi”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988
FLOREA, Vasile, “Arta românească modernă şi contemporană”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982
OPRESCU, George, “Jean Alex. Steriadi”, Casa de Librărie şi Editură Arta, Bucureşti, 1942
ulei pe carton, 45 cm, 55,5, semnat și datat dreapta sus, cu negru, Jean Al. Steriadi, 1912
Informații documentare
Opera a participat la Expoziția Tinerimii Artistice din 1912 și este reprodusă și menționată în catalogul expoziției la cat. 307, sub titlul “Cap de ovreiu”.
Opera este reprodusă în ziarul “Flacăra”, nr. 27, 21 aprilie 1912, sub titlul “Ovreiul”.
Pictor desăvârşit, sedus de impresionismul francez, dar continuator al artei realiste româneşti, excelent desenator, perfecţionat în capitala Bavariei, gravor şi profesor, Jean Alexandru Steriadi nu mai are nevoie de nicio prezentare. Un capitol important din opera sa, poate cel mai reprezentativ şi mai pătrunzător, este cel al portretelor, pătrunse de nuanţe psihologice, care alături de compoziţiile inspirate din viaţa oraşelor şi porturilor formează bine-cunoscuta tematică socială, abordată de mai mulţi artişti români (Ştefan Luchian, Nicolae Vermont etc). Într-o confruntare cu colegii de breaslă, se poate observa cum Steriadi s-a îndreptat către o tematică socială vie, către exprimarea realităţii aşa cum i se prezintă ea, demonstrând în acest fel propriul spirit de combativitate socială, întreţinut cu multă pasiune şi ardoare. Cu solide baze în măiestria desenului, însuşite la München, în atelierul pictorului Weinhold, iar apoi la Academia de Arte Frumoase, cu Hacke şi Diez, Steriadi a simţit nevoia de a căuta o mai mare adâncire în portretistică şi compoziţie, pe care artistul francez Jean-Paul Laurens, i-a oferit-o în mare măsură, la Academia Julien, din Paris. Însă perioada studiilor pariziene este legată foarte mult şi de numele pictorului academist Lucien Simon şi de cel al artiştilor impresionişti Monet şi Pissaro. La primul este impresionat de scenele de muncă pe care le redă mai mult într-o formulă de clar-obscur, prin compoziţii viguroase, suggestive, străbătute de sentimente puternice. Relaţia cu impresionismul şi cu artiştii de curent, ale căror pânze puteau fi observate la magazinul lui Bernheim Jeune, devine clară în viziunea artistică a lui Steriadi, mult mai târziu. Referitor la activitatea sa în cadrul “Tinerimii”, N.D. Cocea scria: “Pânzele d-sale sunt bucăţi de viaţa de toate zilele… Nici o înfrumuseţare, nici o idealizare a naturii… Din acest punct de vedere desigur că d. Steriadi e singurul nostru pictor social… Pictorul a întins simpatia lui dulce, sfioasă, peste mizeria omenească.” (N.D. Cocea, apud DAN, Călin, “Jean Al. Steriadi, Ed. Meridiane, Bucureşti 1988, p.16) Lucrarea “Chivuţele din Piaţa Mare”, “Hamali în portul Brăila” sunt doar câteva opere, în care viziunea picturală solidă şi compactă, lumina violentă, tensiunea compoziţiei şi consistenţa robustă a personajelor învăluite de mister, acţionează în mod şocant asupra privitorului. Această intensitate a misterului, fac din Steriadi un Gauguin, un exotic al lumii europene. Portretizarea celor marginalizaţi de societate ori a celor ce aparţineau ambientelor suburbane, descrierea picturală a celor umili (un concept amplu tratat în literatură de către Sadoveanu) îşi regăseşte rădăcinile sale în spiritul revoluţionar paşoptist, care, indiferent de orientarea politică personală, impunea ideea salvării prin cultură. Acestei epoci, premergătoare aventurii impresioniste, aparţine şi lucrarea “Cap de evreu” (1912), în care artistul redă nu doar un extraordinar portret, dar şi sentimentele cele mai adănc înrădăcinate ori ascunse ale caracterului evreului ce lasă să se întrevadă privirea scrutătoare şi buzele strânse. Cu tuşe păstoase şi energice, într-o cromatică vie, Steriadi surprinde nemaipomenit nu doar un personaj, ci o întreagă identitate a unei mase sociale ce s-a zbătut între sărăcie şi inteligenţă sclipitoare, între izolare socială şi fire întreprinzătoare în domeniul comerţului.(M.N.)
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
