Bibliografie

FLOREA, Vasile, Gheorghe Petrașcu, Ed. Meridiane, 1989 OPRESCU, George, Gheorghe Petrașcu, Ed. Meridiane, București, 1963

ulei pe pânză, 16,7, semnat și datat dreapta jos, cu negru, G. Petrașcu, (1)937

Student la Facultatea de Ştiinţe Naturale din Bucureşti, a urmat şi cursurile Şcolii de Arte Frumoase, la clasa profesorului G. D. Mirea. Recomandat de Grigorescu ministrului de Instrucţie Spiru Haret, a primit o bursă la Paris, în 1898, unde a urmat cursurile Academiei Julian în atelierul lui Bouguereau şi Gabriel Ferrier (1899-1892), fiind influențat de curentul impresionist. A participat la înfiinţarea Tinerimii Artistice alături de Ştefan Popescu, Ipolit Strâmbu, Kimon Loghi, Arthur Verona, Ştefan Luchian, Nicolae Vermont şi Frederic Storck și a deschis prima sa expoziţie personală la Ateneu, în 1900. A expus la Saloanele Oficiale şi în cadrul Tinerimii Artistice. În anul 1919, a călătorit în Nordul Franţei, pe urmele lui Grigo- rescu, la Vitré, Morlaix, Saint Malo, Saint Enogat sau Dinard. George Oprescu remarca cele câteva motive care l-au inspirat de-a lungul timpului pe artist. Autoportretele sau portretele celor apropiați, peisajele și numărul impresionant de naturi statice. În ceea ce privește naturile statice, criticul observa filiația comună cu opera artistului francez Chardin. Curiozitatea pasionată cu care tratează tema, forța realistă și aspectul sobru al execuției îi înrudește pe cei doi pictori. Maniera lui Petrașcu era una concentrată pe stăpânirea perfectă a subiectului. Tablourile sale vădesc grija autoritară a spiritului său echilibrat. Rezervat în cromatică în sensul folosirii unei palete restrânse la albastru, verde, roșuri ce bat spre cărămiziu și galbenul cu nuanțe de verzui ori portocaliu. Pânzele sale sunt întotdeauna preparate înainte, în general în tonuri închise peste care pasta este întinsă cu vârful cuțitului, tehnică subliniază aspectul robust al compozițiilor. Preferința pentru realitatea încremenită, pentru lucrurile căzute în catalepsie (Călinescu) legitimează numărul mare de naturi statice , gen preferat de artist la maturitate. Populate de o suită de obiecte prozaice, mereu aceleași - cărți, ulcele, mere, pere, elemente întinse întotdeauna pe o pânză cadrilată ori pe un lăicer dungat, naturile statice au aspectul prețios al mineralizării (Vasile Florea).

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.