34. Familie la masă [1939]

Rudolf Schweitzer-Cumpăna s-a remarcat în pictura interbelică românească drept o personalitate puternică și nespus de pasionată, atât prin temele cu precădere rurale, cât și prin modul de înfățișare al acestora. Ambiția și devotamentul său devin clare încă din anii de studiu la Berlin, în 1904. Pregătindu-se pentru admitere cu Adolf Schabitz, este acceptat și absolvă Academia Regală de Arte Frumoase, o mare reușită ținând cont că din 12 studenți admiși, doar 5 terminau. Cu ocazia șederii în Germania, vizitează muzeele, fascinat mai ales de picturile lui Goya și Rembrandt, dar și expozițiile portretiștilor englezi ai secolului al XIX-lea. Întors în țară, expune inițial doar în librăriile din Pitești, orașul său natal, atrăgând atenția unui inginer italian care-l ia cu el la Dragoslavele. Acel loc reprezintă primul contact cu lumea țărănească, dar adevărata iubire a pictorului va fi Cumpăna, unde va petrecere 3 ani, intrând în contact cu tot ce presupune viața satului. Adevăratul său debut este totuși considerat cel din București, la “Salonul Oficial” din 1911, unde expune alături de influenții Iser, Șirato, Sion sau Bunescu. Va continua să expună aproape anual atât la „Salon” cât și la „Tinerime”, urmând să aibă prima expoziție personală în Pasajul Crețulescu din București, 1913. În 1927 se stabilește definitiv în capitală și are expoziții în diverse alte orașe din țară. Călătorește în scopuri de documentare prin Macedonia, Franța și Italia, experiențe care îi aduc schimbări ale paletei de culori, spre rozuri si alburi, dar și elemente noi, de la clădirile fastuoase ale marilor orașe la litoralul exotic. Deși orizontul său tematic se lărgește considerabil, temele sale de suflet, cele țărănești, rămân constante în opera sa. Natura lui Schweitzer nu apare niciodată idilică sau delicată. Pictând cu hotărâre, culori sobre și pastă abundentă, pictorul surprinde cât se poate de autentic truda existenței și o exprimă foarte direct prin personajele sale, țărani cu chipuri demne și posturi robuste, fie că atitudinea lor este mândră sau plictisită. De-a lungul activității sale artistice, Rudolf Schweitzer-Cumpăna a pictat aspecte din întreaga existență a satului, de la reprezentările țăranilor devenite tipologie, la peisaje pitorești de o mare expresivitate, marcându-și prezența printre cei mai importanți exponenți ai spiritului tradițional în artele românești. (S.T.)

Bibliografie

IONESCU, Radu, „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Fundaţia Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Bucureşti, 2003 POENARU, Gheorghe, “Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Ed. Meridiane, 1969

Dimensiuni

width 98.5 cm, height 69.5 cm

Descriere

ulei pe carton, semnat şi datat dreapta jos, cu roşu, Schweitzer-Cumpăna, 1939

Informații documentare

Opera a participat la expoziţia retrospectivă "Rudolf Schweitzer-Cumpăna", Muzeul de Artă al R.S.R, 1966 şi este menționată în catalogul expoziţiei la cat. 30, sub titlul "Ţărani la masă".

Lot.notes

Etichetă de participare în expoziţia retrospectivă "Rudolf Schweitzer-Cumpăna", Muzeul de Artă al R.S.R, 1966.

Datare

1939

Provenienţă

colecţia Valentina Diaconescu.

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.