Bibliografie

BELDIMAN, Ioana, COSMA, Gheorghe, “Nicolae Grigorescu, pictură-grafică”, Bucureşti, Muzeul de artă al R.S. România, 1984 BOURET, Jean, “Ecole de Barbizon et le paysage français au XIX e siècle”, Editions Ides et Calendes, Neuchâtel [f.a.] CIOFLEC, Virgil, “Grigorescu”, Cultura Naţională, Bucuresti, 1925 DRĂGĂNUȘ, Ovidia, “Nicolae Grigorescu în Galeria de artă a Muzeului regional Braşov”, Braşov, 1967 NICULESCU, Remus, “N.Grigorescu, Catalogul expoziţiei”, Bucureşti, Muzeul de artă RPR, 1957 OPRESCU, G. [-R.Niculescu], “N.Grigorescu”, vol 1, Ed.Meridiane, Bucuresti, 1961

ulei pe pânză, 36 x 23 cm, semnat stânga jos, cu rosu, Grigorescu

Informații documentare

Proveniență: colecție privată clujeană. Opera este clasată în categoria Fond a Patrimoniului Naţional Cultural Mobil, prin ordinul ministrului culturii, nr. 2006, din 08.01.2013.

Individualizându-se prin monocromia de brunuri si ocruri, studiul de faţă reuneşte interesul pictorului pentru redarea siluetei şi a expresiei fizionomice particulare personajului, cu interesul pentru o regie sumbră de ecleraj ce scaldă imaginea, căci este vorba desigur despre o nocturnă. Personajul adăposit lîngă un zid este probabil un cioban francez care poartă mica pălărie, pelerina tradiţională şi o încălțăminte gen opinci; sau este poate un copil cerșetor? O notă de straniu şi de mister a figurii acestui copil care schiţează parcă un surâs, ca şi problematica luministică a lucrării evocă o serie de studii monocrome de figuri singure situate în întuneric ori în penumbră, realizate de Grigorescu către 1867-1876. Este vorba despre studii de tipuri si fizionomii umane din pături sociale modeste ce puteau fi întâlnite pe străzi la noi ori în Franţa şi Italia, de multe ori reprezentanţi pitoreşti, de loc lipsiţi de farmec ai unor etnii, ocupaţii sau meserii precum ţigani, ţărani, vânzători stradali, modele din ateliere de artişti etc. Putem aminti dintre aceste serii unele lucrări pictate în ţară (Mocanul, 1867, Cioflec cat.22; Limongiul, 1870, Oprescu-Niculescu , vol 1, p. 207), sau altele executate în Franţa în timpul studiilor (modele în atelier) ori ceva mai târziu, în 1874, în vremea sejurul italian al artistului când pictura caravagistă din muzee îl va fi atras pe Grigorescu. Din această ultimă categorie putem menţiona Pifferaro (Cioflec, cat 20), Il sor Vincenzio (Cioflec, cat.21) realizat la Roma, ori Ştrengarul, figură de băiat napolitan ( la Muzeul de artă Braşov). Fără a indica cu exactitate, credem noi, locul şi anul execuţiei, însemnarea veche dar neautografă de pe verso-ul pânzei (N Grigoresco/Vitré 1872), are însă meritul de a situa acest studiu într-o anume perioadă a operei grigoresciene, confirmându-se astfel şi corelarea tematică şi stilistică cu tablourile semnalate mai sus. Apreciem în concluzie că lucrarea de faţă se înscrie în ciclul de pânze investigatoare ale fizionomiei umane, ce pot fi considerate si tipologii socio-psihologice, datând din deceniile 1860,1870 ale operei lui Nicolae Grigorescu.Astfel de lucrări în care artistul studia concomitent şi raporturile luministice cu dominantă de umbră spre nocturnă pot fi interpretate drept exerciţii pregătitoare pentru viitoarea fază de maturitate a operei, fie capitolul portretelor, fie capitolul de plein air în care tema înserării devine una dintre preferinţele artistului. (I.B.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.