otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
Natura statică va fi abordată de Pallady în perioada de maturitate a vieții sale, unde va încerca să picteze și să facă trimiteri la importanți artiști precum: Baudelaire, Proust sau Nietzsche, iar câteva exemple sunt: ”Natură statică cu flori roșii” (1940-1947), ”Natură statică cu ziar și crăițe”, (anii 30), ”Interior cu tufănele”, (1925-1928) sau ”Interior cu vas cu salvie”, (1930-1935). Naturile statice ale acestuia aparțin în principal perioadei sale de maturitate artistică care se încadrează în perioada anilor 1910-1930, unde în această etapă stilul său este deja pe deplin format, asimilează din ce în ce mai mult influențele post-impresioniste și cele ale lui Cézanne, unde pictura sa devine mai echilibrată, meditativă și cu o mare atenție asupra structurii și culorii. Centrul de interes al lucrării este redat de o natură statică cu narcise, fructe și cărți, a anilor 1910-1930, unde un echilibru evident se remarcă și în cazul alcătuirii formelor și cromaticii, fundamentate pe care acesta le îmbină armonios pentru a creea raporturi și nuanțe compoziționale deosebite lucrării sale. Mai mult decât o natură statică, în această lucrare fiecare obiect este purtătorul unui sens, iar alăturarea dintre ele și culorile calde pe care Pallady le-a ales creează un sentiment de melancolie, evadare și visare pe care artistul vrea să-l transmită prin intermediul acestora, precum ideea scurgerii timpului și a vieții: narcisele pot sugera în viziunea sa tinerețea datorită culorii naturale și proaspete ale acestora, hârtia asemănătoare unui pergament ne face să ne gândim la un ziar, la ideea de noutate și informare pentru a afla mereu ce se întâmplă în societate și în lume, unde toate acestea creează un cotidian obișnuit, dar și un echilibru absolut și atent realizat de către artist. De obicei, cărțile care sunt reprezentate pe mese în cadrul compozițiilor sale fac trimiteri către volume care formează nucleul literar al pictorului: Baudelaire, Proust sau Nietzsche. Artistul nu caută să redea cu detalii fotografice elementele recuzitei sale, ci tinde să surprindă atmosfera și esența acestora prin artificii cromatice, refractări ale luminii și unduirea liniei. Narcisele sale sunt galbene și se află într-o vază albastră cu picior pe masă, lângă aceasta se află două portocale, două cărți și o hârtie strânsă asemenea unui pergament ce se află în spatele vazei cu flori. Ca și simbolistică, narcisele sunt asociate cu renaşterea, cu noile începuturi datorită faptului că sunt printre primele flori ce apar primăvara. Totodată acestea sunt flori cu rădacini în mitologia greacă. Ele își trag numele de la Narcis, un tânăr frumos care s-a îndragostit de propria reflexie în apă și a murit de tristețe atunci când a realizat că iubirea sa era neîmpărtășită. Astfel, natura statică realizată de Pallady depășește simpla reprezentare a unor obiecte cotidiene, transformându-se într-o meditație subtilă asupra timpului, existenței și identității artistului. Narcisele, simbol al tinereții și renașterii, alături de cărți și fragmentele de hârtie, devin repere ale unui univers interior dominat de reflecție, cultură și sensibilitate, unde, echilibrul cromatic și rafinamentul compozițional nu urmăresc fidelitatea formei, ci revelarea esenței lucrurilor, invitând privitorul la contemplare și visare. (S.S)
Bibliografie
CEBUC, Alexandru, „Pallady”, Editura Monitorul Oficial R. A., București, 2008.
ȘORBAN, Raoul, „Theodor Pallady”, Editura Meridiane, București, 1975.
Dimensiuni
width 61 cm, height 50 cm
Descriere
ulei pe pânză lipită pe carton
Informații documentare
Opera este reprodusă în ”Omagiu lui Theodor Pallady”, Ștefan Dițescu, București, 1971-1972, pag. 243.
Datare
anii '30
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Natura statică va fi abordată de Pallady în perioada de maturitate a vieții sale, unde va încerca să picteze și să facă trimiteri la importanți artiști precum: Baudelaire, Proust sau Nietzsche, iar câteva exemple sunt: ”Natură statică cu flori roșii” (1940-1947), ”Natură statică cu ziar și crăițe”, (anii 30), ”Interior cu tufănele”, (1925-1928) sau ”Interior cu vas cu salvie”, (1930-1935). Naturile statice ale acestuia aparțin în principal perioadei sale de maturitate artistică care se încadrează în perioada anilor 1910-1930, unde în această etapă stilul său este deja pe deplin format, asimilează din ce în ce mai mult influențele post-impresioniste și cele ale lui Cézanne, unde pictura sa devine mai echilibrată, meditativă și cu o mare atenție asupra structurii și culorii. Centrul de interes al lucrării este redat de o natură statică cu narcise, fructe și cărți, a anilor 1910-1930, unde un echilibru evident se remarcă și în cazul alcătuirii formelor și cromaticii, fundamentate pe care acesta le îmbină armonios pentru a creea raporturi și nuanțe compoziționale deosebite lucrării sale. Mai mult decât o natură statică, în această lucrare fiecare obiect este purtătorul unui sens, iar alăturarea dintre ele și culorile calde pe care Pallady le-a ales creează un sentiment de melancolie, evadare și visare pe care artistul vrea să-l transmită prin intermediul acestora, precum ideea scurgerii timpului și a vieții: narcisele pot sugera în viziunea sa tinerețea datorită culorii naturale și proaspete ale acestora, hârtia asemănătoare unui pergament ne face să ne gândim la un ziar, la ideea de noutate și informare pentru a afla mereu ce se întâmplă în societate și în lume, unde toate acestea creează un cotidian obișnuit, dar și un echilibru absolut și atent realizat de către artist. De obicei, cărțile care sunt reprezentate pe mese în cadrul compozițiilor sale fac trimiteri către volume care formează nucleul literar al pictorului: Baudelaire, Proust sau Nietzsche. Artistul nu caută să redea cu detalii fotografice elementele recuzitei sale, ci tinde să surprindă atmosfera și esența acestora prin artificii cromatice, refractări ale luminii și unduirea liniei. Narcisele sale sunt galbene și se află într-o vază albastră cu picior pe masă, lângă aceasta se află două portocale, două cărți și o hârtie strânsă asemenea unui pergament ce se află în spatele vazei cu flori. Ca și simbolistică, narcisele sunt asociate cu renaşterea, cu noile începuturi datorită faptului că sunt printre primele flori ce apar primăvara. Totodată acestea sunt flori cu rădacini în mitologia greacă. Ele își trag numele de la Narcis, un tânăr frumos care s-a îndragostit de propria reflexie în apă și a murit de tristețe atunci când a realizat că iubirea sa era neîmpărtășită. Astfel, natura statică realizată de Pallady depășește simpla reprezentare a unor obiecte cotidiene, transformându-se într-o meditație subtilă asupra timpului, existenței și identității artistului. Narcisele, simbol al tinereții și renașterii, alături de cărți și fragmentele de hârtie, devin repere ale unui univers interior dominat de reflecție, cultură și sensibilitate, unde, echilibrul cromatic și rafinamentul compozițional nu urmăresc fidelitatea formei, ci revelarea esenței lucrurilor, invitând privitorul la contemplare și visare. (S.S)
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
