Bibliografie

DRĂGUŢ, Vasile, “Nicolae Dărăscu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1966

ulei pe carton, 45 cm, 59,5, semnat dreapta jos, cu negru, Dărăscu

Creația lui Nicolae Dărăscu are în miezul ei unele dintre cele mai grăitoare imagini ale peisagisticii românești interbelice, transformând opera lui într-un reper imuabil al impresionismului românesc. Cariera îndelungată, contactul cu mediile franțuzești sau pasiunea continuă pentru călătorie sunt doar câteva dintre ingredientele pe care le descoperim în cariera pictorului născut în 1883 la Giurgiu. Atracția pentru componentele viscerale ale impresionismului și ale curentelor ce l-au individualizat mai târziu avea să îl conducă pe artist către “academiile” de pe Sena, loc în care se va lăsa influențat conștient de creația unui Cézanne, Seurat sau Signac, poate cele mai importante surse inspirație pentru artistul nostru. Încă de la început, genul peisajului apare elaborat în doar câteva scheme compoziţionale, pe care, cu mici schimbări, le va relua în decursul celor 40 de ani de activitate. Departe de a-i minimaliza capacitatea creatoare a artistului, această caracteristică îl va impune în peisajul artei româneşti prin forţa paletei cromatice şi a atmosferei mereu originale a marinelor din Veneţia, Chioggia, Delta Dunării sau Balcic. Dacă iniţial (1908-1920) peisajele lui Dărăscu dezvăluie rare armonii cromatice, obţinute prin acorduri între culorile primare şi complementare, perioada anilor 1920-1944 – ce corespunde celei de-a doua perioade de creaţie dărăsciene – aduc o noutate în viziunea artistică a pictorului. Devenit reprezentativ pentru arta națională, Dărăscu continuă să fie interesat de efectele coloristice ale luminii şi atmosferei, însă acum se observă şi o puternică preocupare pentru sublinierea formelor şi a volumelor în culoare. În alte cuvinte, Dărăscu apropie stilului impresionist propria experienţă cu arta lui Cézanne, de stabilire a formelor, de construcţie a planurilor prin intermediul culorii, definindu-şi un stil personal şi un mod propriu de expresie. Astfel stau mărturie ciclurile peisagiste realizate la Balcic în anii ’20 și ’30, momente de maximă rezonanță cu modernitatea interbelică. Pictată în perioada de deplină maturitate, “Case la Balcic” se regăsește într-un ciclu cu adevărat relevant pentru vedutele din Balcic. “Cimitirul tătărăsc”, “Fântâna”, “Casă veche tătărască” sau “Peisaj cu nori” sunt câteva dintre operele pictate în aceeași perioadă, alături de opera noastră, ce reușesc să puncteze farmecul orășelului din sudul Dobrogei. (I.P.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.