164. Bucureștiul Vechi (Spre Piața Senatului) [1929]

Una dintre cele mai interesante caracteristici pe care ni le oferă creația lui Gheorghe Petrașcu este călătoria în spațiul românesc și reproducerea acestuia în pânze atât de expresive. Componenta specifică nu stă totuși în această sete de vizual, ci în faptul că, deși se dezice încă de timpuriu de impresionism, tot restul carierei pare să folosească tocmai limbajul vizual al acestui curent. Vedutele și priveliștile autohtone abundă în creația lui Petrașcu pe tot parcursul carierei și, pornind de la itinerariile maestrului Grigorescu – căruia îi purta un respect inestimabil – Petrașcu va picta cele mai însemnate locuri din țară. Fiind inițial un itinerar coordonat de necesitățile instituite de curentul plein-air-ist, campaniile de studiu menționează locuri ca Agapia, Constanța, Nicorești (conacul familiei) încă din jurul anului 1900, pentru ca în următoarele patru decenii lista să se mărească considerabil. După 1910, perioadă în care Petrașcu se depărtează de acea manieră cvasi-impresionistă, căutările sale nu se vor opri, ci vor răspunde unor necesități de altă factură, fie ea estetică sau coordonată de subiect. Probabil una dintre cele mai specifice nuanțe ale peisajului realizat de Petrașcu a fost tocmai alegerea urbanului. Alături de marine, pe care le picta tot în descendența influenței impresioniștilor, Petrașcu a preferat mai mereu interiorul orașului sau mai bine spus, peisajul în care monumentalul arhitectural avea un cuvânt de spus. Vedem acest lucru atât în sejururile din Franța, când pictează bisericile sau străduțele din Vitré, Senlis sau Morlaix, în Italia la Veneția sau în Spania, în preajma Toledo-ului. În țară itinerariul urban apare cu aceeași regularitate ca cel marin, Bucureștiul, Târgoviște și Silistra fiind preferate în "dialogul" peisagist cu Balcicul, cu Mangalia sau Eforie. Mica vedută bucureșteană este surprinsă înspre biserica mănăstirii Sf. Spiridon Vechi, cu a ei navă mică, fără cupole. Interesant este că Petrașcu alege un unghi mai generos, în care este surprins și unul dintre edificiile noi de la acea oră, clădirea Societății Clădirea Românească, ridicată în anul 1926. (I.P.)

Bibliografie

FLOREA, Vasile, "Gheorghe Petraşcu", Ed. Meridiane, Bucureşti, 1989 "Gh. Petraşcu", Catalogul expoziţiei de pictură, Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1972

Dimensiuni

width 41 cm, height 32.5 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat și datat dreapta jos, cu negru, "G. Petrașcu, (1)929"

Informații documentare

Cel mai probabil opera a participat la expoziția personală Gheorghe Petrașcu de la Căminul Artelor, București, 4-31 mai 1930, făcând parte din selecția de 150 de lucrări. Opera a participat la expoziția retrospectivă Gheorghe Petrașcu, Muzeul de Artă al R.S.R., București, 1972 și este menționată și reprodusă în catalogul expoziției la pag. 66, respectiv cat. 82. Opera a participat la expoziția "Gheorghe Petrașcu", Muzeul de Artă Târgu-Mureș, aprilie-mai 1973. Opera a participat la expoziția "Gheorghe Petrașcu", Muzeul de Artă Craiova, iulie-august 1973, cat. 82. Opera a participat la expoziția "Capodopere ale picturii românești interbelice în colecții particulare", Muzeul Național Cotroceni, aprilie-mai 1997. Opera a participat la expoziția "Peisajul în pictura românească", Muzeul Național Cotroceni, 2002.

Datare

1929

Provenienţă

colecția istorică Emanoil Anca.

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.