163. Irina [mijlocul anilor '20]
Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
163. Irina [mijlocul anilor '20]
1886, Bârlad - 1940, Bucureşti
Estimare:
EUR 25.000 - 45.000
Neadjudecat
Bibliografie
BREZIANU, Barbu, "Nicolae Tonitza", Ed. Meridiane, București, 1986
CIUCĂ, Valentin, "Pe urmele lui Nicolae Tonitza", Ed. Sport-Turism, București, 1984
COMARNESCU, Petru,"N.N. Tonitza", Ed. Tineretului, București, 1962
JIANU, Ionel, "Tonitza", Ed. Căminul Artei, București, 1945
ȘORBAN, Raoul, "Tonitza", Ed. Meridiane, București, 1973
ulei pe carton, 35.5 x 26 cm, semnat dreapta sus, cu brun, "Tonitza"
Note
Etichetă de participare în expoziția de pictură și grafică "Nicolae N. Tonitza", Muzeul de Artă al R.S.R, mai-iulie 1979.
Provenienţă
colecția Horia Zaharia.
Pentru un artist care îşi dedică aproape întreaga operă crezului său umanist, portretul devine expresia cea mai înaltă la care acesta poate apela. Cu o istorie relativ cunoscută a portretisticii tonitziene, care se dezvoltă excepțional după 1920, traseul urmat de pictor înspre aprofundarea genului urmează un drum foarte personal. Fără elementele biografice ce i-au marcat existența – prizonieratul din timpul Primului Război Mondial, boala contractată, sărăcia, moartea unui copil – calitățile psihologice ce îi definesc portretistica puteau fi atenuate sau inexistente. Un alt factor important de menționat este definit de alegerea modelului. Tonitza face carieră pentru început prin imortalizarea propriului univers familial : un prim autoportret, datat 1911, alături de desenarea chipului soției Ecaterina, în 1913, ne aduc în prim plan pentru prima dată universul intim, pe care îl va prezenta atât de puternic în deceniul următor. Aici putem enumera apariția celor 4 copii ai familiei Tonitza, Catrina, Petru (Puiu), Irina (Mica), Silică, dar și a odraslelor unor prieteni - Ticuleana (Țuca) Manoliu, nepoata artistului, Nineta Gusti, nepoata sau Ionel Mohor, fiul arhitectului Dimitrie Mohor - toate se orânduiesc într-o suită de chipuri intime, personale.
Filonul expresionist pe care îl emană portretul de față ne îndreptățește să îl integrăm unui circuit restrâns, dar extrem de bine conturat din preajma anului 1925. Expresivitatea figurilor, ce poartă adâncită gravitatea unui mister nedesluşit până atunci, s-a materializat în interesante execuţii ale unor opere ca: „Jidovul rătăcitor”, „În ospiciu”, „În urma convoiului”, „Pe verandă” sau a studiilor pentru „Orfanii”, „Spleen”, toate acestea purtând în esența lor o viziune psihologică, adâncită asupra individului, indiferent de relația avută cu modelul. Fie că îi este soția sau unul dintre copii, Tonitza nu ezită să încarce de expresivitate, uneori apăsătoare, chipurile menite să exprime totuși eul creator.
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
SESIUNE
Întreabă-mă despre acest lot
Alte loturi asemănătoare
