11. Ciobănaş

Szathmary s-a născut la Cluj, dar părăseşte Transilvania în 1840, pentru a se stabili în Ţara Românească, unde se integrează vieţii artistice şi ia parte la momentele care i-au marcat istoria. Opera sa a marcat o etapă în evoluţia artei româneşti, prin elementele inovatoare pe care le-a adus, situându-se la antipod faţă de creaţia lui Tattarescu (1820 – 1894), cel mai tipic academist român. Călător pasionat, aventurier animat de un spirit romantic, artistul străbate în peregrinările sale Austria, Franţa, Germania, Italia, Turcia şi ajunge până în Persia, însă cel mai puternic se simte atras de locurile şi oamenii de la noi. Pe oriunde cutreieră, Szathmary observă şi notează cu spontaneitate şi cu o notă ironică scene reale la care asistă, iar nu rodul fanteziei, precum contemporanii săi academişti, creaţia sa fiind echivalentul memorialului de călătorie în literatura epocii. Cel mai potrivit mijloc de consemnare a impresiilor sale este acuarela, foarte la modă printre romantici, pe care artistul o stăpâneşte cu virtuozitate. Viziunea lui Szathmary este una de tip romantic, care idealizează realitatea, contrar însă perspectivei clasic-idealizante. Artistul este preocupat de redarea pitorescului plaiurilor româneşti, a sănătăţii şi vigorii ţăranului, locuitor fericit al acestor meleaguri, văzut ca păstrător al tradiţiei şi creator al artei populare. În scenele pe care le înfăţişază, cel mai adesea aspecte ale bâlciurilor şi târgurilor, Szathmary creionează unele tipuri umane, privite prin prisma unui pitoresc etnografic, fără un interes special pentru caractere. Surprinde însă cu promptitudine amănuntul relevant şi îl fixează cu ajutorul acuarelei, tehnică ce necesită capacitate de sinteză şi rapiditate în execuţie, realizând imagini care par a fi decupate din realitate. Lucrarea ”Ciobănaş” face parte din capitolul cel mai relevant al operei lui Szathmary, cel dedicat vieţii satului românesc. Purtând un nume generic pentru categoria din care face parte, personajul este reprezentat fără preocupare pentru individualizarea fizionomiei sau schiţarea unui portret psihologic. El este tipul ţăranului sănătos şi voios, care trăieşte în sânul naturii, înconjurat de turma sa de oi, ducând o existenţă lipsită de griji. Cu multă virtuozitate în tehnica acuarelei, Szathmary ilustrează scena într-o lumină naturală, găsind tonuri juste, din lucrările sale lipsind umbrele de atelier, specifice picturii contemporanilor săi academişti. În redarea costumului popular, dovedeşte aplecare asupra detaliului -portul ciobănaşului este un reper pentru particularizarea personajului în funcţie de zona geografică de unde provine, un aspect caracteristic pentru pictura lui Szathmary cu o pronunţată dimensiune documentară şi etnografică. (C. C.)

Bibliografie

FLOREA, Vasile, ”Pictura românească în secolul al XIX-lea” în DRĂGUŢ Vasile, FLOREA Vasile, GRIGORESCU Dan, MIHALACHE Marin, ”Pictura românească în imagini”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970 IONESCU, Adrian-Silvan, „Mişcarea artistică oficială în România secolului al XIX-lea”, Ed. NOI Media Print, 2008 OPRESCU, George, „Scrieri despre artă”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1966

Dimensiuni

height 52 cm, custom 33,5

Descriere

acuarelă pe hârtie, semnat şi datat dreapta jos, cu brun; localizat stânga jos, cu brun, Szathmary 1880, Balkan

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.