Bibliografie

COMAN, Anton, "Octav Băncilă", Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1954 DREPTU, Ruxandra, "Băncilă", Ed. Meridiane, 1987

ulei pe pânză, 46.5 x 22.5 cm, semnat dreapta jos, cu albastru, Octav Băncilă

Omul ca reprezentant al unei colectivități avea să se regăsească constant în operele lui Băncilă pe parcursul carierei sale, în special după reîntoarcerea de la studii, din München. În structura compozițională, peisajul va fi ignorat de artist, spațiul fiind organizat de personajul care-l populează în întregime, în prim-planuri dramatice, tipic iscusit de Băncilă, încă de la operele din ciclul “1907”. Încă din primul deceniu al secolului XX, urmând aceeași concepție, începe să redea mici meșteșugari, acei ”oropsiți” ai soartei, locuitori pitorești de mahala care erau în epocă și subiectul preferat al literaturii. Cizmari, croitori, dulgheri, toți se regăsesc în panoplia de personaje redate pe pânză de Băncilă, după aceeași structură compozițională lipsită de perspectivarea planurilor și cu o ”ușoară supradimensionare a extremităților”, pe care o impune privitorului. În redarea evreului, Băncilă a fost influențat și de vecinătatea geografică a cartierului ieșean Târgu Cucu, în care aceștia locuiau în jurul lui 1900. I-a redat pe aceștia în varii ipostaze, de la cizmari și croitori la zarafi și telali. Nici din portretele acestora nu lipsește critica socială specifică: "Zaraful", pictat în mai multe variante, este redat cu o privire absorbită de calcule și cu o tonalitate verzuie, în timp ce "Aparul" este redat gârbovit și desculț, cu barba înghețată, pictorul operând astfel diferențieri de clasă la nivelul comunității.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.