27. Margine de Câmpulung

Preferința pentru peisajul rural românesc este cea care l-a transformat pe Nicolae Grigorescu din pictorul realismului barbizonist în maestrul ce a introdus în spațiul autohton maniere și tendințe tipic impresioniste. Chiar dacă această alegere tematică l-a îndepărtat de principalul curent al modernității secolului al XIX-lea, uleiurile artistului respiră și vibrează în fluxul cel mai modern, coordonând un întreg limbaj pictural tipic românesc. Plăcerea de a căuta un imaginar cât mai înrădăcinat în viața de zi cu zi a țăranului român s-a manifestat pe întreaga durată a carierei, începând cu priveliștile din Câmpulung, sau cu forfota străduțelor dominate de vechea Bărăție (vezi “Bărăția din Câmpulung”, Muzeul Național de Artă al României, inv. 1231), pe care o pictează, în diverse ipostaze, începând cu 1867. Contemporan cu Szathmari sau Aman, care și ei surprind imagini dominate de turnul mânăstirii muscele, pe Grigorescu nu îl interesează atât partea documentaristo-etnografică, cât instantaneul și revărsarea lui într-o pictură a senzației. Agitația și atmosfera patriarhală, tipică târgului românesc, va deveni astfel un punct central în opera lui Grigorescu, care însă nu se va limita la un singur loc specific. Astfel, în călătoriile sale încep să apară pe lângă Câmpulung, Rucărul, Bacăul, Târgoviște și micile târguri sau bâlciuri apărute la marginile orașelor muntenești. Unul dintre elementele tipice acestor priveliști ce surprind aspecte umane cotidiene constau în modalitatea de transpunere picturală. Majoritatea uleiurilor cu bâlciuri sau margini de sate sunt pictate pe suporturi de mici dimensiuni, de cele mai multe ori placaje din lemn. Această manieră o întâlnim atât la peisajele din țară, cât și în cazul celor bretone - “Spălătorese la Vitré”, Muzeul Național de Artă al României, inv. 7637, ulei pe lemn, 14x23 cm; “Vitré”, Muzeul Național de Artă al României, inv. 7612, ulei pe lemn, 23x14 cm; “Stradă la Dinan”, Muzeul Național de Artă al României, inv. 7628, ulei pe lemn, 23,5x14 cm - toate având ca numitor comun o relatare a realului sub imperiul luminii, într-un regim cromatic senzorial. În opera de față, Grigorescu ne introduce în atmosfera satului românesc printr-o imagine puternic înrădăcinată în aspectele anodine, cotidiene, dar încărcate totuși de farmec rural. Într-o compunere elementară a spațiului pictural, care presupune un observator implicat, Grigorescu desfășoară întreaga priveliște pe orizontală. Priceperea lucrului în natură este emanată într-o realizare care mai degrabă ne amintește de Grigorescu anilor de maturitate, în special prin prisma modului de orientare spațială, dar și prin pictarea exclusiv în tușe de culoare, ce încarcă volumele indiferent de trăsăturile naturale. Planurile picturale sunt desfășurate în profunzime exclusiv prin gradații cromatice, volumele și formele topindu-se în fundalul menționat doar de turla bisericii din depărtare. (I.P.)

Bibliografie

CIOFLEC, Virgil, “Grigorescu”, Bucureşti, Ed. Cultura Naţională, 1925 OPRESCU, George, [Remus Niculescu], “N. Grigorescu”, Bucureşti, ed.Meridiane, 1961-1962, vol.I-II VLAHUȚĂ, Alexandru, “Pictorul N.I.Grigorescu. Vieaţa şi opera lui”, ediţia Casei Şcoalelor, Bucureşti, Socec, 1910 VLASIU, Ioana, coordonator, volum colectiv, “Nicolae Grigorescu şi modernitatea”, Institutul de Istoria Artei “G.Oprescu” al Academiei Române, Bucureşti, ed. Domino, 2008

Dimensiuni

height 17 cm, custom 24,5

Descriere

ulei pe lemn, semnat stânga jos, cu roşu, Grigorescu

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.