39. Portret de evreu [cca. 1880]

Nicolae Grigorescu reușește prin portretele sale să surprindă realitatea prin filtrul sensibilității, deși el este un portretist al naturii şi al omului care o completează. Aspecte ale realităţii româneşti au fost pictate de Grigorescu pe parcursul celor aproape 60 de ani de activitate artistică, reuşind să exprime prin formă şi culoare, imaginea unei armonii autohtone, specific românească. Observarea generozităţii temelor abordate, ne duce cu gândul la o dorinţă clară, sinceră a artistului de aflare a căii celei mai directe către oameni şi sufletul lor. Cu rafinament şi înclinaţie către contemplarea vie a psihologiei portretului omului, Nicolae Grigorescu îl zugrăveşte pe acesta în momentele sale de comuniune cu natura, în lupta crâncena pentru independenţa naţională, care alături de peisajele de o extremă picturalitate şi autenticitate, constituie cea mai elocventă confirmare a valorii tradiţiilor româneşti, câştigându-şi un loc de seamă în pictura universală. Pe lângă natura intim aplecată spre cunoaşterea omului, o altă constantă a personalităţii artistului a fost preocuparea pentru călătorii. Dorinţa de reconstituire a universului uman şi natural, îl poartă pe Grigorescu pe drumuri din ţară şi străinătate, căutând frenetic „motivul”. Astfel, pictura lui Grigorescu ne împresoară cu locurile şi tipologiile umane – o stradă din Vitré, o poiană din Posada, un car cu boi, un ciobănaş cu turma la păscut, un portret de ţărancă din Muscel, un pifferaio pe colina Pincio, la Roma, un călăraş pe câmpul de luptă, un studiu aproape psihologic al unui evreu – dându-ne satisfacţia că am cunoscut o lume şi pe al său interpret. Călătoria prin opera lui Grigorescu este o călătorie sub lumina caldă a amiezii şi prin bogăţia sufletului omenesc. În periplul operei lui Grigorescu, un loc la fel de important ca şi peisajele sale, pentru care deseori a fost descoperit, îl ocupă portretistica dedicată evreilor cunoscuţi pe drumurile vieţii. Chipurile expresive ale evreilor inecaţi de praful străzii sau scufundaţi în murdărie, au reprezentat tot atâtea motive ce par a-l fi preocupat intens pe Grigorescu. Pictorul este preocupat îndeosebi de redarea, printr-o subtilă analiză, a trăsăturilor psihologice, creând, cu un stil realist, atmosfera universului spiritual al celui portretizat. Interesante din punct de vedere pictural şi psihologic, realizate într-un clarobscur delicat, portretele evreilor ocupă un loc însemnat în opera lui Grigorescu, constituind unul dintre capitolele de prestigiu. Întoarcerea temporară în ţară, de la studii, în vara anului 1864, îi prilejuişte cunoaşterea Galiţiei, a cărei mărturie stau numeroasele studii de nemţi, soldaţi şi evrei. Trăsăturile etnice ale evreilor atât de tipice, cu a lor psihologie întipărită pe chip şi în atitudine, cu al lor costum specific, constituie pentru artist aspecte nu doar pitoreşti, dar şi potrivite pentru o analiză umană cât mai adâncă, asemenea lui Rembrandt, ale cărui opere le observase şi studiase cu mult interes, în timpul vizitelor la Muzeul Louvre, din Paris. Zece ani mai târziu (1874), comunitatea evreilor din Bacău îi oferă întoarcerea la studiul tipurilor caracteristice ale acestora, pe care le analizează în remarcabile portrete şi peisaje. Toate realizările din această perioadă sunt adevărate studii meticuloase, în care Grigorescu insistă pe detaliul formei. Realismul operelor se complace în reprezentarea unor ticuri şi gesturi definitorii ale personajelor. Aşa s-a născut „Evreul cu caftan”, „Târgul de la Bacău” şi alte studii de evrei din 1874, revenind pentru ultima oară asupra acestui subiect, în 1880, cănd va realiza una dintre operele cele mai reprezentative ale acestui gen, „Evreul cu gâsca”. Toţi aceşti ani de dese călătorii între România şi Franţa, sunt ani de importante reuşite pentru Grigorescu, de contact direct cu motivele ce se potrivesc personalităţii acestuia, iar pasiunea cu care a lucrat şi geniul artei sale, le-a transformat în excepţionale modele pentru umanitate.

Bibliografie

“Exposition d’art roumaine ancien et moderne”, catalog cu studii de Henri Focillion, Gheorghe Balş, Ion Cantacuzino, Paris, mai 1925 “Grigorescu pictor al naturii “(1838-1907), texte Mariana Vida, coord. Rodica Matei, Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti 25 octombrie – 30 martie 2008, 2007 “Nicolae Grigorescu (1838-1907) Itineraire d’un peintre roumaine – de l’ecole de Barbizon a l’impressionisme,” Agen, Musée des Beaux Arts, Somogy éditions d’art, Paris 2006 “Nicolae Grigorescu. Pictură şi grafică”, catalog de Ioana Beldiman şi Gheorghe Cosma, Muzeul Naţional de Artă al RSR, Bucureşti, 1984 NICULESCU, Remus, “Grigorescu între clasicism şi romantism”, Studii şi cercetări de istoria artei, nr 3-4, Bucureşti, 1956 OPRESCU, George, NICULESCU, Remus, “N. Grigorescu. Anii de ucenicie”, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1956 OPRESCU, George, “Grigorescu şi Franţa, studiu asupra formaţiei spirituale şi artistice a pictorului”, Bucureşti, 1946 REAU, Louis,” L’art roumain, Larousse”, Paris, 1946 ŞIRATO, Francisc, „Art Roumain Moderne: Grigoresco”, Collection Apollo dirigee par Al. Busuioceanu, Editions de la connaissance, Bruxelles VLAHUŢĂ, Alexandru,” Pictorul Nicolae Grigorescu”, Ed. Tineretului, 1968 VOINESCU, Teodora, “Epoca de formaţie a lui Nicolae Grigorescu”, Monitorul Oficial, Bucureşti, 1938 ZAMBACCIAN, K. H., “Pagini de artă”, Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1943

Dimensiuni

width 13 cm, height 18 cm

Descriere

ulei pe lemn, semnat dreapta jos, cu roșu, "Grigorescu"

Datare

cca. 1880

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.