94. Cheiul Senei [1926]

Cu o operă constituită în jurul naturii, Theodor Pallady se impune în arta românească prin conținutul afectiv propus cadrului natural din pânzele sale. Stabilirea în Franța, în anul 1889, va influența profund evoluția și parcursul său artistic. Având șansa să se dezvolte într-un mediu cultural bogat și complex, așa cum era Parisul secolului trecut, Pallady va ajunge să asimileze, treptat, marile curente artistice propuse de predecesorii săi în căutarea și desăvârșirea propriei sale maniere picturale. Apetența pentru peisaj, cu precădere peisajul citadin, se dezvoltă odată cu numeroasele deplasări ale artistului în străinătate. Pictează adesea din atelierul său, situat în apropierea malului Senei, în Place Dauphine. Surprinde atmosfera cenușie a Parisului și acordă culorii titulatura de interpretă a stărilor sufletești. Fascinația pentru culorile toamnei și atmosfera posacă e transpusă în cenușiul cerurilor și în griurile naturii reflectate în luciul apei. Pallady dovedește un inegalabil rafinament prin integrarea unor ritmuri cromatice clare, luminoase, în atmosfera crepusculară a orașului. În lucrările sale, culoarea e iremediabil legată de proprietățile liniei și ale desenului. Artistul acordă o atenție deosebită construcției compoziției: armonizează formele și volumele și atinge echilibrul cromatic prin atenta selecționare a tonurilor. Poezia și misterul operei sale ni se relevă îndeosebi în transparențele suave dedicate frescelor din Place Dauphine. Elaborate atent, cu detalii minuțioase, peisajele lui Pallady păstrează caracterul documentar al perioadei în care au fost realizate. Tentația către desăvârșirea unor veritabile opere de artă trădează spiritul analitic și puterea de sinteză a creatorului. Spațiul reprezentat primește, prin limbajul plastic utilizat, un transfer al sensibilității vitale. Peisajul – o constantă a operei lui Pallady – înțeles și drept o interpretare subiectivă a locurilor prin care artistul a trecut, ne dezvăluie spații din țară, de la Bucium, acolo unde locuia când revenea în zona Moldovei, sau întinderi de peste hotare, vedute pariziene sau provensale. Cele mai valoroase dintre șederile sale sunt consemnate în ulei și dezvăluie preferința artistului pentru perspectivele largi și motivul apei. Pictură a sincerității, opera lui Pallady posedă un schematism al trăsăturilor esențiale și potențează atmosfera enigmatică a peisajelor urbane.

Bibliografie

ȘORBAN, Raoul, ”Theodor Pallady”, Editura Meridiane, București, 1975. ”Desene de Theodor Pallady din Colecția Muzeului Țării Crișurilor”, în ”Biharea”, 1980, pp. 291-322.

Dimensiuni

width 46 cm, height 53.5 cm

Descriere

ulei pe carton, semnat lateral dreapta, în creion, ”T. Pallady”

Informații documentare

Opera este reprodusă în ”Gândirea”, martie 1925, anul IV, nr. 11, sub denumirea ”Gemeni”. Opera este reprodusă în ”Universul Literar”, 16 mai 1926, an XLII, p. 5, sub denumirea ”Gemeni”.

Datare

1926

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.