122. La cules de cartofi [1907-1910]

Ștefan Luchian va studia simultan Belle Artele și Conservatorul. Cursurile urmate sub îndrumarea lui Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu îi oferă cadrul necesar pentru deprinderea cunoștințelor în cadrul artei desenului, cunoștințe pe care le va aplica în descrierea trăsăturilor personajelor. Perioada 1903-1910, este importantă pentru maturitatea artistică deplină, perioadă când acesta se întoarce la redarea picturii în mijlocul naturii. Astfel, datorită stării sale de sănătate avansate, acesta va lăsa în urmă agitația orașului și va prefera să redea natura, zona rurală, muncile satelor românești și agricultura. Lunile de vară pe care le petrece la Brebu, Govora sau Filipeștilor-de-Pădure vor fi fundamentale pentru artist și pentru opera sa, datorită liniștii pe care o va întâlni acolo, a peisajelor și scenelor rurale pe care le va realiza în cărbune, unde câteva exemple în acest sens sunt: ”Car cu boi” sau ,,La cosit”, unde se pot observa în cadrul Muzeul Național de Artă al României. Comparativ cu alți artiști ce au reprezentat teme similare precum aceasta, este și artistul olandez Vincent van Gogh care a pictat și el scene din viața țărănească în special în perioada Nuenen, între 1883 și 1885, o perioadă în Olanda în care s-a concentrat pe subiecte rurale, pe legătura țăranilor cu pământul și pe alte personaje din clasa muncitoare. Această perioadă este cunoscută pentru tonurile închise și sumbre cât și pentru portretizarea realistă a vieții rurale dure din acele vremuri. Din punct de vedere stilistic, lucrările sale realizate în acest gen trebuiau să înfățișeze realitatea dură a vieții de la țară și ,,prin faptul că prin munca lor cinstită au reușit să-și câștige hrana”. Una din cele mai reprezentative creații grafice ale artistului din perioada Școlii de la Haga, este ,,Culegătoarea de morcovi”, ce se caracterizează prin interesul exclusiv pentru tematica socială și a muncilor agricole, lucrare ce suprinde în prim plan un personaj feminin îmbrăcat în costum de epocă olandez, cu bonetă, aplecată în față și care smulge din pământ morcovi cu ajutorul unei lopeți. Astfel, observând și modul de creație a lui Van Gogh în cadrul acestor teme sociale pe care le-a abordat, putem înțelege mai bine lucrarea pe care Luchian a realizat-o. De asemenea, putem deduce faptul că ambii artiști au fost atrași de către problemele sociale, de temele rurale, săteni și țărani ce munceau pământul în acele vremuri pentru aș câștiga existența. Atât Luchian prin modul său de creație cât și Van Gogh au dorit să le surprindă oamenilor cât mai bine activitatea, îndeletnicirile cât și trăsăturile pentru a putea oferi privitorilor o imagine mai clară asupra problemelor și diferențelor sociale cu care aceștia se confruntau și că aceste activități reprezentau o sursă esențială în viața satului cât și a familiei.

Bibliografie

CIOFLEC, Virgil, ”Luchian cu 60 de ilustrații”, Cultura Națională, București, 1924. COMĂRNESCU, Petru, ”Luchian”, ediția a doua, Editura Tineretului, București, 1965. LASSAIGNE, Jacques, ”Ștefan Luchian”, Editura Meridiane, București, 1972.

Dimensiuni

width 62 cm, height 47.5 cm

Descriere

cărbune pe hârtie lipită pe carton, semnat stânga jos, în cărbune, ”Luchian”

Datare

1907-1910

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.