160. Țărăncuță la fântână

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.

160. Țărăncuță la fântână

Nicolae Grigorescu

1838, Pitaru, Dâmboviţa - 1907, Câmpina

Estimare:

EUR 20.000 - 30.000

Adjudecat

EUR 26.500

Bibliografie

BREZIANU, Barbu, "Nicolae Grigorescu", Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987.
ENACHE, Monica (şi alţii), "Călătorie în Bretania. Artişti evrei şi români descoperind cultura bretonă (catalog)", MNAR, 2009
ENACHE, Monica (şi alţii), "Grigorescu – pictor al naturii, (catalog)", MNAR, 2008
VLAHUŢĂ, Alexandru, "Pictorul Nicolae Grigorescu. Viaţa şi opera lui", Ed. Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1910

ulei pe lemn, 24.5 x 19 cm, semnat stânga jos, cu roșu, "Grigorescu"

În istoria picturii româneşti, Grigorescu a avut acest mare privilegiu, şi anume acela de a zdrobi bariera impresionismului primar. În ultima perioadă a activităţii sale, Grigorescu operează o detaşare faţă de semnele distinctive ale formelor, ce individualizează fiecare obiect, integrându-le în marea orchestraţie a culorilor ce generează formele şi aspectul general. Decantarea paletei cromatice, ce se reduce la tonalităţi de lumină, determină o anumită esenţializare a formelor. Acum tuşele sunt largi, onctuoase, înfăţişând parcă firea pasională a artistului în redarea motivului simplu, dar cu un extraordinar impact vizual. Este vorba de aşa zisă „periodă albă” a lui Grigorescu, aşa cum a fost numită de către criticii de specialitate. Arta grigoresciană a ultimilor zece ani de viaţă, înfăţişează acel rafinament, rezultat al folosirii nuanţelor luminoase ce par a transforma fenomenele din natură. Problematica luminii a fost îndelung studiată de către Grigorescu, sub toate aspectele sale, iar arta acestuia nu are nicio tendinţă pentru abstractizare. Fără vreo apartenenţă la domeniul raţionalului, creaţia lui Grigorescu este rezultatul propriilor observaţii făcute în mijlocul naturii. Lumina poate fi o feerie pentru spectator, însă în realitate aceasta este la fel de concretă ca şi forma care dealtfel există, pentru pictor, în funcţie de lumină. Cu aceste tendinţe, adăugate la marile sale relizări, ultimii ani ai creaţiei grigoresciene au marcat apogeul artei sale. Realitatea, în cazul acestuia, nu prezintă doar un aspect unic, acela al formei, iar fenomenele din natură au aspecte diferite, aspecte pe care Grigorescu insistă în operele sale: volum, spaţiu, culoare, atmosferă, lumină. Lumina pe care pictorul o reprezintă, captează nuanţele culorilor. O importantă caracteristică a peisajului grigorescian este legătura acestuia cu omul, ţăranul român, pe care îl zugrăveşte în mediul său natural. Ca şi în cazul peisajelor, Grigorescu îşi supune personajele aceloraşi legi ale luminii, un fapt ce are ca rezultat imediat o decantare a formelor. Scenele simple - un car cu boi pe drumul de întoarcere către casă, un ţăran îşi ară pamântul, câteva tinere torc în faţa casei, un ciobănaş păzeşte o turmă de oi – sunt pentru Grigorescu tematici predilecte ce formează o adevărată monografie a satului românesc, din zona dealurilor. Personajele sale, indiferent de împrejurările în care se află, sunt învăluite de bucurie, optimism şi încredere, doar acele caracteristici care corespundeau sufletului artistului.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.