93. Natură statică cu căpșuni [1880-1885]

Natura statică este un gen pe care Aman îl abordează constant în parcursul său artistic, evidențiindu-se în principal prin compozițiile cu flori și fructe. Tributar la început unui stil descriptiv, artistul evoluează permanent, exersând diferite modalități de expresie, de la naturalismul exacerbat, la stilul de creație a lui Caravaggio. Naturile statice ale lui Aman se caracterizează printr-un desen foarte riguros și sigur, raportarea fidelă la model rămânând permanent un factor important. Totodată, acestea se impun și prin precizia execuției, prin finețea și prin minuțiozitatea percepției vizuale.Aman abordează natura statică mai ales în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în perioada sa de maturitate artistică, unde după anii 1860, când stilul lui evoluează și se stabilizează în contextul realismului academic, cu influențe romantice și clasice. Treptat, folosind în special flori și fructe, Aman concentrează subiecte din ce în ce mai coerente pe pânză, și, de la jumătatea anilor 1870 încep să apară compozițiile complexe, definite de o scenografie gândită în prealabil și de o coerență în ceea ce privește limbajul compozițional. Un alt factor important al creației sale l-au reprezentat studiile după marii maeștri din muzeele pariziene și a studiilor sale. Printre acești maeștri se numără Rubens, Velázquez, Caravaggio sau Watteau, alături de profesorii academici Constantin Lecca, Carol Wallenstein. Aman acordă o atenție deosebită detaliilor și materialității obiectelor, realizând suprafețe impecabile și introducând simboluri precum scrisori, cărți, ceasuri sau bijuterii. Primele naturi statice cu flori apar în primii ani de la întoarcerea în București de la studiile de la Paris, când Aman face câteva exerciții cromatice, aflat încă sub influența academismului francez. În ceea ce privește lucrarea de față, pe care o putem încadra în perioada anilor 1880-1885 se concentrează pe surprinderea unei naturi statice cu căpșuni, unde acestea sunt așezate pe o masă, în cadrul unei încăperi alături de alte obiecte personale, precum un ziar, un vas sau o bombonieră. Compoziția lui Aman este atent realizată și se focalizează pe reflexe și pe studiul luminii. Pensulația este largă, gama cromatică este armonică și plăcută și alcătuită din culori calde cât și o atenție amănunțită asupra recuzitei și amplasării obiectelor din cadrul scenei.Aceste detalii le putem observa în cadrul mai multor lucrări de-a lungul timpului, ale acestuia: ”Cireșe”, ”Coș cu căpșuni”, ”Natura statică cu cireșe”, toate fiind excelent construite și pictate, nivelul de atenție și de detaliu fiind dus cu rigurozitate la final. Majoritatea operelor sale gravitează în jurul florilor sau a fructelor, însă există și o categorie în care regăsim precum este și opera de față, o recuzită atent construită și eclectică. Obiecte personale, veselă, gazete, ulcioare, statuete și alte obiecte de mici dimensiuni compun scene deosebite și care totodată creează senzația de intimitate și spațiu personal al artistului. În cazul lui Aman, natura statică nu este niciodată pur decorativă. Ea devine un spațiu al reflecției asupra timpului, memoriei și modernității. Obiectele surprinse în lucrare sunt atent alese și așezate astfel încât să creeze un dialog subtil între viața intimă și realitatea socială a epocii. Astfel, un alt element pe care îl putem observa în cadrul lucrării sale, este introducerea fotografiei unui portret de copil, care este unul dintre cele mai sensibile și enigmatice elemente ale compoziției artistului și care ne poate face să ne gândim la dorința acestuia de a surprinde o imagine generică a copilăriei, nu un portret individual. Astfel, introducerea fotografiei în tablou era la ora aceea (începutul anilor 1880) o noutate pentru perioada respectivă. Latură inedită a acestor naturi statice deschide de altfel o discuție interesantă despre pasiunea lui Aman pentru fotografie, aceste inserări fiind semne clare. Totodată fotografia poate reprezenta un simbol al inocenței și al fragilității vieții, în contrast cu caracterul perisabil al fructelor. Aman sugerează relația dintre trecut și prezent, dintre tradiție și inovație, dar și o dimensiune intimă și personală în cadrul lucrării. Pe lângă fotografie, fructe, vas și bombonieră, identificăm și ziarul "L'Indépendance Roumaine" care ne poate sugera ideea de libertate, idealuri și valori ale societății moderne din acea epocă. Astfel, aceste elemente, precum ziarul, fotografia și obiectele cotidiene construiesc împreună imaginea unui artist conectat la prezent, atent la schimbările lumii moderne. (S.S)

Bibliografie

BOGDAN, Radu, ”Theodor Aman”, Editura De Stat pentru Literatură şi Artă, București, 1955. FLOREA, Vasile, Theodor Aman, Editura Meridiane, București, 1972. ȘUTEU Greta ”Aman Pictorul, repertoriul de pictură al Muzeului Theodor Aman”, Editura Muzeului Municipiului București, 2017.

Dimensiuni

width 67 cm, height 46 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat dreapta jos, cu roșu, ”Th. Aman”

Informații documentare

Opera este reprodusă și inventariată în monografia "Theodor Aman", Radu Bogdan, E.S.P.L.A., București, 1955 la pag. 108 și 135. Opera este menționată în "Modernitatea lui Aman", Adrian-Silvan Ionescu, S.C.I.A., 2011 la pag. 125. Opera a participat la expoziția Art Safari, ”Theodor Aman - Primul artist român modern”, București, 12 mai - 7 august 2022 și este reprodusă în catalogul expoziției, Editura Muzeului Municipiului București, 2023, la pag. 128-129.

Datare

1880-1885

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.